Selectează o Pagină

Chiar nu vreau sa discut in acest moment despre faptul ca niste oameni cu par alb au obsesii cu basme vechi de 2000 de ani. Parerea mea este, totusi, ca institutia Bisericii trebuie sa continue sa existe. Si nu asta au contestat cei 25.000 de oameni noaptea trecuta, ci faptul ca Biserica si-a pierdut clopotele, si-a pierdut altarul si si-a pastrat doar cutia milei si lumanarile aprinse scurt si revandute.

Dar daca Biserica vrea cu adevarat sa-si gaseasca si sa-si pastreze locul, exista unul vacant de foarte multa vreme: este nevoie de o institutie care sa-si asume rolul de catalizator al bunatatii, al caritatii, al modestiei, al simplitatii, al frumusetii, al talentului, al educatiei acestui popor.

E nevoie ca Biserica sa fie mult mai transparenta, mai conectata la realitate, mai inteligenta, mai deschisa, mai eleganta, mai moderna.

Dragi preoti, nu puteti pretinde ca va apropiati de aceste valori folosind acelasi limbaj batrancios, de secol XV, cu aceleasi idei de inchizitor, cu aceleasi atitudini de boieri pe mosie care va definesc acum pe multi, prea multi dintre voi. Daca vreti sa va meritati numele de PARINTE, purtati-va ca atare. Parintii nu asteapta sa fie chemati de copii cand acestia sunt in pericol, sau indurerati, sau confuzi. Parintii sunt primii care ajung langa fii si fiice, fara invitatie, atat la bine, cat si la greu. Mai ales la greu!

Sunteti utili acolo unde cei mai multi dintre noi nu indraznesc sa intre si-avem nevoie de incurajare: intre orfanii care cauta un zambet bun, o imbratisare si un sfat; printre batranii pe care-i uitam prea des, prea repede, prea fara remuscare; printre bolnavii pe care uneori nu stim sau nu putem sa-i ajutam; printre parintii care nu-si mai inteleg copiii; printre copiii care se vor prea repede adulti.

Dar te asteptam si-n cluburi, la concerte, draga Biserica. Nu e nevoie sa-ti ridici poalele in cap ca sa ne imprietenim, ba chiar te rugam sa nu o faci. E destul sa bem impreuna o bere sau, daca preferi altfel, un vin bun, chiar si nesfintit. Sa ascultam putina muzica, cu ritm ceva mai alert decat esti obisnuita la slujba si poate sa glumim fiecare despre preferintele noastre muzicale. Hai sa stam de vorba de la egal la egal, poate inveti si tu de la noi. Sau suntem aroganti daca spunem ca stim si noi cate ceva ce tie iti scapa?

Fii tu exemplu de bunatate fara margini, de mila, de modestie, de toleranta, de incredere, de bun gust  si corectitiudine si daca vezi ca nu mai gasim calea catre tine, iesi tu in fata noastra mai des.

A apus vremea cand Biserica astepta cu portile deschise pe cei doritori; ce se vede si se aude acum printre usile mari, scumpe, bogat decorate nu atrage pe nimeni.

Vrem sa stim ca te dedici acestei natiuni, vrem sa stim cum o faci si nu te va acuza nimeni de lipsa de modestie. E normal sa spui clar si raspicat pe cine, unde si cum ajuti, nu de alta, dar toate fondurile tale sunt stranse prin donatiile oferite tot de oamenii simpli. Nu te poti comporta ca o entitate privata, existenta ta este sustinuta (multi ar spune “suportata”) de noi toti.

Si, draga Biserica, atat de pierduta acum printre masini de lux si coloane oficiale, nu mai lasa fosilele sa vorbeasca in numele tau. Sunt atat de multi profesionisti tineri care stiu sa comunice pe intelesul oamenilor prezentului orice mesaj din partea ta, fara sa creeze neintelegeri atat de grave.

Nu-mi mai amintesc textul exact, dar am citit undeva ca o manastire este pandita de un singur diavol, o cetate de o armata de draci. Ghici unde este mai mare nevoie de tine, draga Biserica!